Citim din poezia Renatei Verejanu
UN GRĂNICER LA VAMĂ ÎMI SURÂDE
Un grănicer la
vamă îmi surâde
Eu i-am
răspuns în gându-mi cu un vers:
Aici, la
frontieră se adună
Destinul unui
univers…
Un grănicer
care stima poetul
Şi-n suflet nu
dorea să-i facă percheziţie,
Îi surâdea,
şi-atât, deşteptul:
Oferind o bună
dispoziţie.
Un grănicer,
cu versul meu în gând
(Eu la
frontieră de regulă nu râd:
Nu-mi trădez
surâsul rebel)
Senină, i-am
răspuns cu un vers,
Ci el
(De ce anume
pe mine m-a ales)
Și peste un
deceniu nu-mi permite
În ţara mea să
intru,
Din ţara mea
să ies...
Un grănicer la
vamă îmi surâde
Eu i-am
răspuns în gându-mi cu un vers:
Aici, la
frontieră se adună
Destinul unui
univers…
A CUSTOMS OFFICER SMILES AT ME BROADLY
A customs
officer smiles at me broadly
And in my mind
I answered with a verse:
Here at the
border is accumulating
The destiny of
the whole universe…
A customs
officer revered the poet
And his soul
he did not want to frisk,
He was just
smiling, clever, as I saw it:
And offered
myrrh and cheerfulness to whisk.
A customs guard,
he loved my verse’s style
(I, at the
border, as a rule don’t smile:
Never reveal
my disobedient grin)
I answered
with a polished verse
But him
(Why did he
deign to chose me – this I can’t conceive!)
Over a decade
has forbidden me
To pass into
my land
My land to
leave…
A customs
officer smiles to me broadly
And in my mind
I answered with a verse:
Here at the
border is accumulating
The destiny of
the whole universe…
Traducător poetul Daniel Ioniță, Australia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu