miercuri, 4 ianuarie 2023

Poezia cultivă mintea

 

Citim din poezia Renatei Verejanu


UN GRĂNICER LA VAMĂ ÎMI SURÂDE


Un grănicer la vamă îmi surâde

Eu i-am răspuns în gându-mi cu un vers:

Aici, la frontieră se adună

Destinul unui univers…

Un grănicer care stima poetul

Şi-n suflet nu dorea să-i facă percheziţie,

Îi surâdea, şi-atât, deşteptul:

Oferind o bună dispoziţie.

Un grănicer, cu versul meu în gând

(Eu la frontieră de regulă nu râd:

Nu-mi trădez surâsul rebel)

Senină, i-am răspuns cu un vers,

Ci el

(De ce anume pe mine m-a ales)

Și peste un deceniu nu-mi permite

În ţara mea să intru,

Din ţara mea să ies...

Un grănicer la vamă îmi surâde

Eu i-am răspuns în gându-mi cu un vers:

Aici, la frontieră se adună

Destinul unui univers…


A CUSTOMS OFFICER SMILES AT ME BROADLY


A customs officer smiles at me broadly

And in my mind I answered with a verse:

Here at the border is accumulating

The destiny of the whole universe…

A customs officer revered the poet

And his soul he did not want to frisk,

He was just smiling, clever, as I saw it:

And offered myrrh and cheerfulness to whisk.

A customs guard, he loved my verse’s style

(I, at the border, as a rule don’t smile:

Never reveal my disobedient grin)

I answered with a polished verse

But him

(Why did he deign to chose me – this I can’t conceive!)

Over a decade has forbidden me

To pass into my land

My land to leave…

A customs officer smiles to me broadly

And in my mind I answered with a verse:

Here at the border is accumulating

The destiny of the whole universe…


Traducător poetul Daniel Ioniță, Australia

Evenimente unice...





 

„EU AM ȘTIUT SĂ FAC DIN VIAȚA MEA O SĂRBĂTOARE”

 Mesajul video a lui Daniel Ioniță din Australia

Buna ziua, sunt Daniel Ioniță, poet, traducător și președintele Academiei Austro-Române pentru Cultură și de la 17 mii km distanță, de pe țărmul de apus al Pacificului, din orașul Sidnei, din Australia, îi urez Renatei Verejanu cele mai alese dorințe și...  La Mulți Ani... La  Mulți Ani! Renata Verejanu.

Pe Renata Verejanu am întâlnito pentru prima dată în vsra lui 2018, în cadrul unei lansări de carte („Basarabia sufletului meu”), la Biblioteca Onisifor Ghibu, din Chișinău. Erau acolo Vitalie Răileanu, directorul bibliotecii, Arcadie Suceveanu, colega mea în ale publicisticii Maria Tonu din Canada, Leo Botnaru, Ion Cuzuioc, Traian Vasilcău și mulți alții... Era prezentă acolo aproape toată floarea cea vestită a poeziei contemporane din Republica Moldova. Am realizat atunci cât de apreciată este poezia și cât de iubiți sunt poeții în Basarabia, e foarte probabil ca zicala „Moldoveanul s-a născut poet”, să fi fost zisă mai întâi la Chișinău...

Renata Verejanu n-a rostit decât o scurtă prezentare la acel eveniment, dar strălucirea ei aparte ca om, ca prezență, m-a impresionat în mod deosebit. Am avut apoi ocazia să stăm mai multă vreme de vorbă la una dintre terasele din Chișinău, ocazie cu care mi-a dăruit volumul Poetul Dintre Milenii. Expresia directă, temele curajoase, poetica aleasă, m-au făcut să traduc mai multe din poeziile ei în limba engleză.

Am spus că am întâlnito pe Renata Verejanu în 2018, dar de cunoscut ca poet, ca om de cultură, o cunoscusem cu câțiva ani mai înainte, când prietenul meu din sidnei profiliticul publicist și scriitor, GR, președinte  oor al academiei prin 2012, cred că era, mi-a atras atenția asupra artei poetice a Renatei Verejanu. Lucram atunci la volumul Testament, Antologie de poezie română, an of  pe care-l traduceam și editam la editura Minevra din București, și care cuprindea pe cei mai importanți poeți de limbă română de la clasici la contemporani.  În dorința de-a include poeții cei mai semnificativi de peste Prut (de peste ocean, aș zice) m-am sfătuit cu George Roca, care, în maniera lui debordantă, mi-a zis: „Vezi, nu cumva să n-o incluzi pe Renata Verejanu”. Vedeți, sunt oameni de creație, poeți, pe care îi citești, apoi peste un timp îi uiți, alții îți rămân în memorie undeva la periferie. A treia categorie, foarte puțini, vor străluci pentru tine, pentru sensibilitatea ta artistică cu o lumină aparte.

Renata Verejanu nu este doar un poet, deși, dacă ar fi scris doar poezie, poezia ei ar fi de ajuns pentru a fi considerată o scriitoare fanion a vremurilor noastre. Însă gândindu-mă la acea conversație în seara de vară de la Chișinău, amețesc aproape gândindu-mă la câte lucruri am discutat cu Domnia Sa, despre preocupările ei de zi de zi: publicistică, organizarea de festivaluri artistice internționale, inițiative în domeniul sociale, reviste literare, char și reviste pentru copii și multe altele.

Renata Verejanu este o instituție, iar realizările ei se remarcă nu doar prin multitudine ci mai ales prin calitate și amplitudine. Poate că unii dintre dvs vor fi surprinși, dar... eu o consider pe Renata Verejanu, printre altele, și un campion al feminismului/ Nu e vorba de feminicmul

Ci la feminismul omului capabil, stăpân pe situație, chiar și în fața crizelor și pericolelor, să ne gândim/amintim de anii 1980-89, Renata Verejanu a făcut mai mult pentru cauza egalității și justiției sociale pentru femei decât mii de demonstrați pe străzi, fără ca să aibă asta în plan, ci pentru că așa este ea: hotărâtă, curajoasă, vizionară, un strateg, lider iminent, dar și plină de compasiune, de grijă practică pentru semenii săi, pentru copii, pentru societate în general. De multe ori ea reușește mai bine decât 50 de bărbați la fel de deștepți, capabili, calificați, să-și transpună viziunile în pratică. Vedeți, mulți avem viziuni, idei, mulți venim cu planiuri foarte înalte. Puțini dintre noi reușesc să le pună în pratiă și să le ducă la un sfârșit plin de succes, precum îi reușește Renatei Verejanu.

Este un om de la care am avut și continui să am de învățat.

Am spus că voi recita două din poemelr Renstei Verejanu, din volumul Testament, 400 de ani de poezie românescă, volum care a obținut un important premiu la Gaudeamus.

Pentru cei care cunoașteți ambele limbi, o să puteți vedea în ce măsură poetica eminentei sctiitoare a traversat spre o altă cultură, spre o altă lume...

Daniel Ioniță, Sidnei, Australia

22 octombrie 2022

https://www.youtube.com/watch?v=awyZtIvXYGE