Sărbătorim prin muncă

 Organizaţia Mondială a Copiilor Talentaţi (OMCT), 
primul şi unicul ONG internaţional cu cartierul general 
la Chişinău şi statut participativ la Consiliul Europei, 
sărbătoreşte 15 ani de la obţinerea acestui statut, 
graţie liderilor acestei reţele de ONG-uri - 
Renata Verejanu, scriitoare, membru al US din 1990, 
Daniel Verejanu, fondator şi redactor al Revistei Micul Prinţ.

Serviciul de Presă

Co-fondatorul Clubului Consiliului Europei

Clubul Consiliului Europei la 15 ani de la înregistrarea sa 
la Ministerul Justiţiei din Moldova. 
Cu acest prilej, vorbim despre creatorii de evenimente unice, 
de structuri moderne unice, 
de proiecte originale de durată... 
 Scriitoarea Renata Verejanu e cea care 
a provocat crearea Societăţii Civile în Moldova...












O antologie dintre secole Născută în anul mistreţului de foc, în câmp, pe o brazdă de arătură proaspătă, posibil că cerul şi pământul i-au dat profunzimea lor milenară din care să-şi extragă gândurile şi metaforele filosofice. Creând permanent evenimente de o rară frumuseţe şi importanţă pentru societate, poeta s-a creat pe sine sau poate că s-a divulgat cea dintotdeauna: o personalitate cu caracter, cu demnitate, cu dragoste de neam şi oameni. Un filantrop înnăscut şi un Om de mare omenie. Având de la natură mintea ageră al geniului creator – poetul filosof prinde din mers, din zbor, şi îndată pătrunde sensul şi profunzimea situaţiei, fiind capabilă momentan să găsească ieşirea perfectă din orice împrejurare. S-a bazat în viaţă doar pe sine, înfruntând o mulţime de piedici, care nu au putut-o înfrânge, ci au călit-o, au provocat-o să fie şi mai puternică, poate că una dintre cele mai puternice personalităţi din literatura spaţiului românesc contemporan, deţinând un curaj nemaiîntâlnit (dovadă cele cinci cărți prezentate la editura în 1980 și editate peste 10 ani,”Ofranda omeniei”, volum antologic deosebit).

Fiind o fiinţă paşnică şi calmă, extrem de simplă şi modestă exterior, nici să presupună cineva ce profunzimi deţine, doar cei apropiaţi pot depista acea profunzime demonică, rar întâlnită chiar şi la oamenii de creaţie, cu o voinţă şi o putere unică. Magnetismul acestor profunzimi atrage lumea, omul Renata Verejanu fiind mereu între mari personalităţi din diferite domenii, diferite generaţii, diferite ţări. Apropiaţii deseori au constatat că Poetul a putut să schimbe până şi fonul emoţional doar prin simplul motiv al aflării sale în acel anturaj, în acel colectiv, în acea împrejurare. Posibil că dânsa nici nu a bănuit mult timp ce capacităţi, ce putere deţine. Constatăm că într-o societate ca a noastră nu e uşor să fii deştept, înţelept, să vezi atât de clar tot ce se petrece în jur, să intuieşti precis ce va urma. Ofranda omeniei, precum îi zic poetei criticii literari, dispune de o asemenea putere creatoare, ce poate cu uşurinţă schimba mentalităţi şi are o mare influenţă asupra maselor largi de oameni, în oricare colectivitate fiind lider.

 Caracterizată ca o tânără rebelă la lansarea primei cărţi şi fondarea Cenaclului „Grai Matern” cu care s-a aflat în echipa de şoc a renaşterii naţionale, iat-o pe Renata Verejanu printre ambasadori şi parlamentari, miniştri şi şefi de state la reuniunile Consiliului Europei (Strasbourg) şi UNESCO (Paris), la congrese mondiale și conferințe internaționale sau la evenimentele pe care le implementează ea însăşi deja de un sfert de veac, în calitate de lider cumpătat al mai multor ONG-uri naţionale şi internaţionale de cultură şi mass-media, structuri reunite în Reţeaua OMCT, cu care deţine de 15 ani statut participativ la Consiliul Europei. Şi noi, tânăra generaţie, ne bucurăm de Omul de Cultură multidimensional, universal, de ambasadorul popular al culturii şi al Societăţii Civile care creează prestigiul Moldovei în lume.

  La un asemenea părinte copilul se uită cu mare admiraţie. De unde şi dorinţa-mi de-a alcătui această antologie a „poetului dintre milenii”, selectând din opera poetică atât poeme scrise în secolul XX, cât şi poeme scrise în secolul XXI, constatând că poetul a scris anume pentru generațiile ce vin. Optimistă din fire, poeta Renata Verejanu a reuşit să creeze cea mai optimistă poezie a timpului său. Imposibil de imaginat că această poezie a fost scrisă în timpul totalitarismului, prin anii ”70 - ”80 ai secolului trecut, şi nu ne mirăm că editarea unei asemenea poezii a fost reţinută o perioadă de 10 ani (după prima carte), apoi alți 17 ani (după cartea a doua), ca apoi statul să nu-i editeze chiar nici o carte. Pe când poeta i se destăinuie cititorului său adevărat:
„Cum am ştiut să ies atotbiruitoare
Din consoane, din veşnice vocale… 
Cele două riduri pe fruntea-mi taie o cruce, 
Presimt că bătrâneţea aici n-o să m-apuce. 
Ci anii, câţi vor fi, clădiţi adânc în piept 
Votează unanim soarta de poet. 
Faţă-n faţă cu trecutul sfârtecat şi apus
Am surâs răspicat când lovea cel sus-pus, 
Ci mai sus am urcat, mesager din ţărani, 
Dumnezeu mă ştia deja de o mie de ani. 

Şi precum nici El şi nici Eu nu dispunem de vreme, 
Am jelit împreună poporul care se teme 
De bine, de rău, de sine, de alţii…   
Şi am revenit pe Pământ. În creierul meu 
La un simpozion se strâng toţi învăţaţii.
(Atotbiruitoare, 21.10.1980).

 E unul dintre puținii Poeți care de la naștere și-a cunoscut ”soarta pe de rost” și, pentru a-și face ”din viață sărbătoare”, sufletul și l-a ”turnat din plin”, îndemnându-și contemporanii: ”Triştii, veselii - cu toţii / Hai, muşcaţi versul senin. / Hai, fricosule, ce stai / Pe coada vremii ca un scai, / Cu trupul tot batjocorit – / Eşti încă viu sau ai murit? (Îmi știu soarta pe de rost, 1980). Țin în mâini rodul muncii mele de câteva luni și rodul muncii de mai multe decenii al Poetului. Înclin să cred că este originală această concepție de a structura într-o antologie (destul de voluminoasă: 600 pagini, format A4) poeme scrise în sisteme ideologice diferite, în secole și milenii diferite, fără a fi contaminate ideologic, oferind semenilor mei o carte de căpătâi.

  D: V. alcătuitorul antologiei
(adunare, selectare, cules și redactare)

În poze: 
Poeta Renata Verejanu la Lecţiile Deschise: EU AM DREPTUL,
lecţiile poetei sunt unice în toată Europa
şi sunt pentru toate vârstele...

 

Daniel Verejanu în volumul antologic ”Relief stelar”

Antologia ”Relief stelar”, în care poeta Maria Tonu (Canada) a adunat personalități din Moldova, România, Australia, Canada, SUA... - a fost lansată în mai multe universități și biblioteci publice din Moldova, România și urmează să fie lansată în Canada, SUA etc. În această antologie se regăsesc scriitori din Moldova, precum: Renata Verejanu, Anatol Moraru, Aliona Grati, Iurie Colesnic... Tânărul cercetător Daniel Verejanu s-a bucurat de o frumoasă prezentare în calitatea sa de fondator și redactor al Revistei ”Micul Prinț”. În l.engleză materialul îl găsiți aici.
Iată materialul în l.română:

Daniel VEREJANU, n.1983, Chișinău, din clasa a VI-a e trimis să-şi facă studiile la Liceul ”Jean Monnet”, București. E licențiat in ”Relaţii Internaţionale şi Studii Europene” la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Bucureşti; Magistru în drept (drept internațional și instituțional) și Magistru în Relații Internaționale. În prezent doctorand și cercetător la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei; Redactor șef la Revista ”Micul Prinț” și Ziarul ”Copiii Europei”; Președintele Clubului Consiliului Europei; Reprezentantul oficial al OMCT la Consiliul Europei (Strasbourg). Deține pașaport de Tânăr Ambasador al Culturii Păcii, oferit de Secretarul General al ONU (Elveţia, Basel, 2000); Premiul «Tânărul Anului», oferit de Academia Europeană a Societăţii Civile (2004); Premiul Salonului Internaţional de Carte, pentru cartea «Eu şi Consiliul Europei», (BNM, 2010) şi editarea Revistei „Micul Prinţ” (2014); Premiul Ministerului Tineretului oferit la Salonului Internaţional de Carte pentru antologia ”Limba Noastră Română”, 2012; Distincţia de Stat «Meritul Civic», oferită prin decret prezidențial și înmânată de președintele Republicii Moldova (la acel timp, Marian Lupu), 2011. 

  La 15 ani editează volumul Semnul Crucii, (nuvele), ed.Universul, 1998, apoi printre examenele de licenţă, la master, la doctorantură mai editează nouă cărţi: trei proprii: Eu și Consiliul Europei, eseu, 2009, Buna ziua, Democrație, 2009 şi Lucian Blaga – puterea creatoare ca putere absolută, (volum antologic de comunicări științifice), 2016; trei cărţi traduse în engleză: Geniul invizibil al poeziei din Basarabia, (eseuri), În lumea Renatei Verejanu, Interviuri; În lumea Renatei Verejanu, Maxime și cugetări; şi e alcătuitorul şi editorul a trei antologii: Eminescu ni l-a dat pe Mihai Cimpoi; Limba Noastră Română; Conferința Transfrontalieră a Tinerilor (ediţia a X).

Participare la Congrese Mondiale, Conferințe și Festivaluri Internaționale, Simpozioane, Conferințe Transfrontaliere etc.

Cele mai însemnate:

2016 – Conferința Științifică a Doctoranzilor ”Tendințe contemporane ale dezvoltării științei: viziuni ale tinerilor cercetători”, (desfășurată la Universitatea AȘM, 25 mai 2016, Chișinău),

2015 – Congresul Mondial al Eminescologilor, AȘM, Chișinău

2014 – Festivalul Internațional Lucian Blaga, Lancrăm, România

2013 – Conferința Transfrontalieră a Tinerilor, Universitatea AȘM, Chișinău

2010 – Conferinţa ONG-urilor cu statut participativ şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (octombrie, Strasbourg, Franţa)

2008 – Congresul al II-a al Federaţiei Europene a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO, Paris,

2007 – Conferinţa ONG-urilor şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (octombrie, Strasbourg)

2006 - Reuniunea Tinerilor Lideri din Mişcarea UNESCO, (decembrie, Atena, Grecia),

2004 - Training-ul “Rolul tinerilor în mișcarea cluburilor UNESCO”, 24-31 iulie, Centrul European de Tineret, Strasbourg, Franţa,

2004 – Training-ul «Dezvoltarea calităților de lider si interacţiunea cu autorităţile publice», organizat de Departamentul «Afaceri Politice» al Consiliului Europei, Strasbourg, 8-14 noiembrie 2004.

2000, iunie - participant la Forumul Mondial al Copiilor (Elveţia, Germania, Franţa),

2000, octombrie – liderul Primei Caravane a Culturii Păcii, Est-Vest (Chişinău-Strasbourg-Paris) 2004-2016 – autorul şi managerul proiectului «Conferinta Transfrontaliera a Tinerilor», se realizează anual, tema:«Tinerii Politicieni, Jurişti, Economişti, Jurnalişti, Artişti, Filologi visavis de extinderea UE»

2008 – “Marşul Voluntarilor pentru Drepturile Omului”, partener Casa Naţiunilor Unite din Moldova,

2005, 2007, 2009, 2010 – Coordonatorul proiectului «Eu am dreptul a Munci, a Iubi, a Trăi…» - desfășurând monitorizarea Alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale.

Născuți odată cu independența Republicii Moldova

Revista ”Micul Prinț” e una din cele mai dragi și originale publicaţii ale generației tinere născute odată cu independența Republicii Moldova. Proiect lansat de junele Daniel Verejanu, copilul care a avut marele noroc să fie de la naștere pe baricade, cu Cenaclul „Grai Matern”, alături de mama sa, (poeta luptătoare Renata Verejanu), pledând și el pentru limbă română și grafie latină, pentru tricolor și adevăr istoric. Astfel în martie 1991, la prima sărbătorire în Basarabia a Zilei Unirii de către Cenaclul ”Grai Matern”, eveniment organizat chiar în Piața Marii Adunări Naționale, unde pentru prima dată s-a dansat Hora Unirii (pe când URSS încă nu era desființată), prins în Hora unde erau şi mulţi jurnalişti din România, Daniel i-a cerut mamei sale, insistând până la lacrimi, să-l ajute să editeze o publicație pentru copii și tineret. Însă după sărbătorirea Zilei Unirii au avut loc mai multe atentate la viaţa şi securitatea familiei Verejanu (până când în 1995 a fost omorât tatăl băiatului). Daniel nu ceda, or, în 1989 se trecuse la limba română cu grafie latină, dar nu se edita nimic în limba română pentru copii.

Proiectul unei noi reviste a fost cadoul mamei la ziua de naștere a lui Daniel (peste ceva timp, în 1992). Era vorba de prima revistă de cultură română cu adevărat liberă și independentă, cu o concepție unică nu doar la acel timp: o revistă editată în limba română, color, pe hârtie de înaltă calitate, cu redacția la Chișinău şi Colegiul de Redacție fiind constituit din tinere talente din diferite țări, privilegiați fiind copiii de pe ambele maluri ale Prutului. Concepția publicației mai prevedea: să nu se permită deloc publicitate în paginile revistei, pe prima copertă să se publice un „prinț”, pe coperta a doua – o „prințesă”: copii, adolescenţi şi tineri talentaţi. Prima revistă cu statut de ONG îşi propunea să lanseze tineri poeți, artiști plastici, cineaști, interpreți, olimpici, laureaţii diferitor concursuri… tineri talentaţi, aflaţi în dificultate. Cine dintre tinerele talente din Republica Moldova (şi România) nu se afla în dificultate când se ruinase sistemul vechi şi nu se construia nimic nou. Şi, anunţându-se o publicaţie neimplicată politic, era dificil să-ţi imaginezi că va fi editată. De unde să găseşti fonduri?…

Lumea nu primea salariile cu lunile, pensiile cu anii. Însăşi Moldova stătea ca o cerşetoare cu mâna întinsă. Cerşetori avem la fiecare pas, e necesar să creştem prinţi: tineri jurnalişti necontaminaţi de totalitarism, curajoşi şi cu demnitate de om, - îşi zise Renata Verejanu, văzându-se nevoită a fi editorul primei reviste transfrontaliere. Şi, la propunerea artistului plastic Glebus Sainciuc, prezent la şedinţele Cenaclului „Grai Matern”, revista s-a numit Micul Prinţ, precum la acel timp arăta fondatorul, care spera că va fi mai greu la început, apoi demnitarii vor aprecia efortul şi munca copiilor ţării, şi-i vor susţine financiar. Nu se grăbea nimeni nici din partea stângă, nici din partea dreaptă a Prutului.În1992-1993 Daniel și echipa (Alina, Radu, Carolina, Vitalie …), secondaţi de editor, au mers în fiecare duminică, pe ploaie şi vânt, pe parcursul anului de studii, prin localităţile Moldovei pentru a selecta tinere talente pentru Colegiului de Redacție. Într-o localitate din raionul Sângerei, pe un perete al școlii, delegația a fost întâmpinată de o inscripție enormă: Înscrieți-vă în mișcarea copiilor talentați – mișcarea Micul Prinț. O revistă de cultură română pentru copii, editată de copii pe lacrimile sufletului editorului – chiar după apariţia primelor numere se transforma în cea mai frumoasă mişcare a copiilor talentaţi.

Astfel a luat naştere al doilea proiect cu numele de Micul Prinţ: Festivalul-Concurs Internaţional al Talentelor Lumii „Micul Prinţ”, care, din 1993 se desfăşoară în fiecare an, în prejma Zilei Internaţionale a Ocrotirii Copiilor şi care până în prezent a descoperit şi promovat la nivel local, naţional şi internaţional peste 50 mii de tinere talente de pe toate continentele. Ci revista de cultură română Micul Prinţ, continua să fie editată lunar, apoi bilunar, apoi trimestrial…fără nici o cenzură, în care se publica orice doreau copiii: În lumea lui Constantin Noica, În Lumea lui Lucian Blaga, Eminescu să ne judece, poezii, colinde, interviuri, poze ale copiilor talentaţi din România, Japonia, Canada, SUA etc.etc.etc.Cenaclul Grai Matern, Revista Micul Prinț și Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii ”Micul Prinț” au stat la temelia fondării la 1 iunie 1995 a Organizației Mondiale a Copiilor Talentați (OMCT), primul ONG internațional cu cartierul la Chișinău și statut participativ la Consiliul Europei, care în octombrie 1995 a desfăşurat Prima Conferinţă Europeană a Junilor Jurnalişti (Conferinţa JJ), la care în 1996 au participat 40 de elevi/ jurnalişti din România. În prima zi a Conferinţei JJ s-a produs încă un atentat la viaţa poetei, după care Daniel a fost dat la studii la Bucureşti.

A mers la Bucureşti (1997-1999) şi Festivalul-Concurs Internaţional al Talentelor Lumii „Micul Prinţ” la care participau sute de copii talentaţi din zici de ţări (de la Argentina şi Peru până la Egipt, Israel, Coreea de Sud şi toate ţările din Europa), dar şi sute de copii din toate judeţele României, părinţii dânşilor fiind nespus de bucuroşi să au venit doi basarabeni să astupe un gol enorm, lansând tinerele talente la nivel naţional şi internaţional. La Festival erau prezenţi mari personalităţi, miniştri, ambasadori, şeful statului (doar R.Verejanu ştie cum îi aduna). La Festival se difuzau pe gratis sute şi mii de exemplare de Revistă Micul Prinţ. Şi nimeni nu se grăbea să susţină cea mai frumoasă revistă de cultură română a copiilor talentaţi. În 1997 cu greu a fost editat un singur număr. Colegiul de Redacţie se văzu nevoit să editeze un ziar, costa mai puţin. Astfel, din 1997 familia Verejanu editează şi Ziarul „Copiii Europei”, fratele mai mic al revistei, ziar lansat la Năvodari în prezenţa a mii de copii.